Articolele Mele (o invitatie la conversatii si dezbateri)

S-a incheiat o etapa: cum incepem viitorii 15 – 20 de ani?

leave a comment »

Incepand din 1989, am avut 20 de ani in care sa ne cunoastem mai bine pe noi insine, sa experimentam, sa exersam capitalismul, sa proiectam pe hartie si sa incercam sa punem in practica principii, legi, norme. 20 de ani in care am incercat sa stim ce inseamna sa devenim parinti si sa avem grija de proprii nostri parinti, sa invatam sa ne alegem conducatorii sau cum sa ne pregatim sa devenim noi conducatori mai buni. Au fost 20 de ani, in care am avut dreptul sa fim naivi si sa estimam prost timpul si eforturile necesare de a construi o noua societate, ani la finalul carora suntem dezamagiti chiar si de noi insine, ca – in mod colectiv, nu suntem capabili sa inaintam mai repede. E bine ca aceasta etapa s-a incheiat, iar criza economica ne-a ajutat sa progresam, accelerand tranzitia catre etapa urmatoare.

Vestea buna? Perioada de care vorbesc mai sus e una normala in orice proces de evolutie. Desigur, poate ca se puteau face mai multe, dar cel mai important este acum modul in care punem fiecare dintre noi cap-la-cap lectiile luate si ne facem mai bine temele pentru viitorii 15 – 20 de ani.

Cum am putea incepe urmatoarea etapa?

Fiecare dintre noi (dar si societatea noastra – pe toate planurile – politic, social, economic, etc), vom simti si intelege pentru prima data ce inseamna sa construim caramida-cu-caramida, atunci cand nu mai avem avantul entuziast, plin de energie si optimism al “incepatorului”. Fiecare (individ, familie, companie sau institutie) ne-am facut cum s-a priceput mai bine temele din prima etapa: ce vrem sa construim, cum vrem sa arate stilul nostru de viata si cine vrem sa devenim, pe cine vrem in jur si pe cine nu, cum vrem sa fim condusi si cum sa ne implicam ca si cetateni in dezvoltarea societatii, prin ce vrem sa fim diferiti si cum sa ne armonizam cu ritmul European si mondial. Am avut timp sa visam, sa ne uitam la exemple, sa invatam sa muncim sau sa ne imaginam propriul proiect. Urmeaza acum sa trecem la fapte.

Ce vom realiza in urmatorii 20 de ani, depinde in mare masura de intrebarile cu care plecam la drum, care au rolul sa ne tina pe directie: care sunt calitatile “mele”, cu adevarat? Ce am invatat pana acum sa fac bine, cu adevarat? Care este autoritatea pe care o respect si care ma va indruma in acest proces? Cat de bine imi fac “antrenamentele” zilnice pentru a-mi intretine “conditia fizica” necesara “campionatului” in care am promovat? Cum pot fi mai smerit in relatiile pe care le am? Ce pot sa fac diferit pentru a fi un partener mai constructiv autoritatilor pe care am ales sa le respect si care ma vor indruma? De la cine pot cere si obtine ajutorul cand voi avea nevoie? Cat de bine stiu sa transform momentele de opozitie, in colaborare? Sunt doar cateva intrebari la care merita oricine sa reflecteze in aceasta perioada – fie ca e coleg de-al meu de munca sau presedinte de tara, fie ca e echipa executiva a unei mari companii sau un liber-profesionist.

Urmatoarea etapa cere celor responsabili care doresc sa contribuie, sa puna in practica principiul “less is more” – “mai putin, inseamna mai mult”. Am ales sa fie si punctul meu de plecare, in viata de zi cu zi, in familie si printre colegii si prietenii mei. Cum pot sa intervin mai putin, pentru a lasa mai mult spatiu de crestere celorlalti? Cum pot sa lucrez cu mai putini clienti, care au resurse mai putine, dar isi doresc proiecte care sa aiba un impact pozitiv mai bun? Cum sa muncesc mai putin, dar sa fac lucrurile care conteaza cu adevarat? Cum sa consum jumatate din resurse si sa obtin dublu de energie (nu sunt deloc o persoana corpolenta – dar in urma cu doi ani, ca un antrenament personal zilnic, amuzant, am inceput sa mananc jumatate din cat mi se oferea la restaurant. Consecinta – a fost o preagatire buna sa obtin atitudinea potrivita pentru optimizarea procesele din companie si renuntarea la cele invechite si care consumau, pentru a gasi modalitati de a dubla profitabilitatea companiei in 2010, de a stabili obiective mai realiste si cu adevarat relevante pentru 2011.

Anii 2011 si 2012 sunt ani speciali pentru ca e perioada cand incepe constructia “fizica” a ceea ce am conceput in ultimii 20 de ani. Criza ne-a mai oferit pana acum doi ani suplimentari – pentru a mai face accelerat niste ajustari sau a ne reface proiectele pe ultima suta de metri. Intrebarile mature ne vor tine pe directia cea buna pe masura ce inaintam cu constructia, ne vor da ritmul, concentrarea si energia necesare urmatorilor 5 – 6 ani!

Anunțuri

Written by Viorel Panaite

Martie 15, 2011 la 3:28 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: