Articolele Mele (o invitatie la conversatii si dezbateri)

Archive for Aprilie 2009

Noua realitate de business – schimbari radicale in stilul de munca!

with 14 comments

reimagine_cover3001Am inceput sa-l descopar cu adevarat pe Tom Peters in jurul anilor 2000 – 2001, cand am inceput cautarile pentru a avea un partener international de business! De atunci am avut cateva proiecte comune in Romania cu colegi de-ai sai de la biroul din Londra.

Mai important este altceva: ori de cate ori sunt blocat si am nevoie de o perspectiva proaspata, neconventionala, provocatoare si esentiala asupra unui proiect la care lucrez – imi iau o ora si citesc cateva pasaje sau parcurg cateva slide-uri din prezentarile conferintelor sale. Sigur – solutia miraculoasa nu apare imediat! Dar observatiile si corelatiile pe care le demonstreaza, ma ajuta mereu sa gasesc un unghi de lucru mai simplu si mai matur!

Mi-am zambit in barba cand m-am uitat ca intr-o oglinda in articolul de mai jos scris in martie de Tom Peters! Va regasiti si voi?

I am constantly asked for „strategies/’secrets’ for surviving the recession.” I try to appear wise and informed—and parade original, sophisticated thoughts. But if you want to know what’s going through my head, read the list below

You work longer.
You work harder.
You may well work for less; and, if so, you adapt to the untoward circumstances with a smile—even if it kills you inside.
You volunteer to do more.
You always bring a good attitude to work.
You fake it if your good attitude flags.
You literally practice your „game face” in the mirror in the morning, and in the loo mid-morning.
You shrug off shit that flows downhill in your direction—buy a shovel or a „pre-worn” raincoat on eBay.
You get there earlier.
You leave later.

You forget about „the good old days”—nostalgia is for wimps.
You buck yourself up with the thought that „this too shall pass”—but then remind yourself that it might not pass anytime soon, so you re-dedicate yourself to making the absolute best of what you have now.
You eschew all forms of personal excess.
You simplify.
You sweat the details as you never have before.
You sweat the details as you never have before.
You sweat the details as you never have before
.
You raise to the sky the standards of excellence by which you evaluate your own performance.
You thank others by the truckload if good things happen—and take the heat yourself if bad things happen.
You behave kindly, but you don’t sugarcoat or hide the truth—humans are startlingly resilient.
You treat small successes as if they were Superbowl victories—and celebrate and commend accordingly.
You shrug off the losses (ignoring what’s going on inside your tummy), and get back on the horse and try again.
You avoid negative people to the extent you can—pollution kills.
You eventually read the gloom-sprayers the riot act.
You learn new tricks of your trade.
You network like a demon.
You help others with their issues.
You give new meaning to the word „thoughtful.”
You redouble, re-triple your efforts to „walk in your customer’s shoes.” (Especially if the shoes smell.)

You mind your manners—and accept others’ lack of manners in the face of their strains.
You are kind to all mankind.
You leave the blame game at the office door.
You become a paragon of accountability.
And then you pray

Written by Viorel Panaite

Aprilie 29, 2009 at 7:31 pm

Publicat în Human Invest

Tagged with ,

Ce inseamna “haute-couture” si “prêt-a-porter” in training!

with 7 comments

picture13Colega mea Alexandra, Product Development Manager, este foarte pasionata de moda si de design! Cu ceva vreme in urma, am avut impreuna o discutie in care cautam asemanari si diferentieri intre ceea ce facem noi in Human Invest si domenii de activitate cat se poate de diverse. Inerent – am aprofundat subiectul atunci cand am ajuns la industria modei, iar tot “prin apropire” …. la industria auto!

 

Ce a iesit? Concluzia interesanta conform careia, daca doresti sa obtii valoare in urma unei investitii intr-un proces de invatare, acesta trebuie sa fie ori din categoria “prêt-a-porter”, ori “haute-couture”! Voi ce opinie aveti?

 

Iata mai jos argumentele noastre:

 

Alexandra: “Prêt-a-porter” = (adjectiv) in special referitor la haine; facut pentru diverse masuri standard si disponibil in magazine pe stoc, intr-o varietate de culori si divers accesorizat. “Haute-couture” = se refera la crearea de haine personalizate. In Franta contemporana, “haute-couture” este un nume protejat, ce poate fi folosit doar de firme ce indeplinesc anumite standarde bine definite. “Haute-couture” este facut la comanda, pentru un client specific, de cele mai multe ori din materiale scumpe, de foarte buna calitate si croite cu o foarte mare atentie la detalii, de cele mai multe ori folosind tehnici manuale ce necesita timp si maiestrie.

 

La mijlocul anilor ’90, in Galati, unde traiam in acea perioada, ma simteam „restransa” de o oferta de „prêt-a-porter” meschina si cu origini indoielnice. Mare pasionata de haine si atunci, ma gaseam inconjurata de o avalansa de „turcisme” din materiale de slaba calitate si croite prost, „chinezisme” care erau parca special croite ca sa arati mai rau decat decisese mama-natura, si alte oferte pentru care oricat de competitiv ar fi fost pretul, nu convingeau.

 

Intr-un impuls de razvratire si creativitate am decis sa imi creez propriul meu scenariu „haute-couture”! Pe langa a croi singura haine dupa modele vazute in reviste cu ajustari de inspiratie proprie, m-am apropiat de o croitoreasa tanara, care era perfect disponibila sa ma asculte si sa incerce sa materializeze fanteziile si experimentele mele in domeniu, desi la capitolul abilitati tehnice era de nivel mediocru. Am ajuns sa combinam materiale care nu ar fi trebuit sa stea impreuna, sa facem fuste de inspiratie orientala din materiale satinate de capot si cordoane late din material de tapiterie. Coco Channel s-ar fi rasucit in mormant daca le-ar fi vazut, dar noi eram in raiul unui pseudo-„haute-couture” personalizat despre care nimeni nu m-ar fi putut convinge ca e profan!

 

Dand un fast-forward cu cativa ani si schimband industria, in perioada „preistorica” a trainingului romanesc, „prêt-a-porter”-ul arata destul de mult ca si oferta de haine din Galati. Nu neaparat „turcisme” si „chinezisme”, cat produse putine si cu preturi mari. Imi amintesc ca in anul 2000 puteai numara pe degetele de la o mana programele care foloseau instrumente licentiate, cu un inalt grad de precizie, verficate si testate la scala larga. Timpul a trecut si, la fel ca si in domeniul hainelor, „prêt-a-porter-ul” in training s-a dezvoltat, si-a castigat un loc solid si valoros in cadrul ofertei industriei, e accesibil la scala larga, testat si patentat, cu optiuni de „accesorizare” si cu eticheta clara de pret.

 

In acest context mi-a aparut insa o noua dilema: poate inteleg mai bine ca acum zece ani training-ul “prêt-a-porte”, dar e confuzie in proiectele si programele „haute-couture”! Ce inseamna acum ofertele de „programe personalizate”? De ce se vinde training-ul personalizat, declarat „haute-couture” la pret mai mic decat cel „prêt-a-porter”? De ce in acest tip de training „haute-couture” vedem folosite “materiale” (sesiuni, instrumente, traineri, manuale de curs, etc) mult mai slabe calitativ, decat cele folosite in training-ul „prêt-a-porter”?

 

Raspunsul pe care mi-l dau e pe cat de simplu, pe atat de nelinistitor legat de realitatea pietei noastre de azi: ceea ce azi se vinde ca si „prêt-a-porter” in training este si colectia Adidas si cea Adibas, la acelasi pret insa. Una licentiata, iar alta transpusa din carti. Ceea ce se vinde azi pe piata de training, ca si „haute-couture”, poate fi si o creatie autentica si personalizata a casei Armani, dar si o creatie a croitoresei mele de la Galati.

 

Cred ca la fel cum (unii din noi) am invatat sa cumparam haine va trebui intr-un fel sau altul sa invatam sa cumparam si training. De altfel, acum stiu de ce H&M e cu adevarat „prêt-a-porter” si de ce pentru un „haute-couture” al rochiei mele de mireasa nu ma intorc la croitoreasa din Galati!

 

 

Viorel: Am facut o asociere similara pentru a intelege ce este “pret-a-porter” si “haute-couture”, ajutandu-ma de alte doua industrii!

 

Iata care este demonstratia mea: sa presupunem ca dorim sa ne cumparam un laptop sau o masina “de marca”: alegem mai intai un model de baza, nu? … cu echiparea standard, la care – pentru a personaliza produsul dupa necesitati, fiecare adaugam componentele / accesoriile care fac laptop-ul sau masina sa arate asa cum ni le dorim.

 

Ca sa iau la intamplare – Audi A3, arata intr-un anumit fel, dar are cateva zeci de variante in care se vinde, in functie de puterea motorului, combustibilul folosit, gradul de accesorizare interioara, culoare, etc. Sau un laptop DELL Latitude, se vinde in cateva zeci variante. Ambele masini pleaca insa de la modele standard, “pret-a-porter”, care si-au dovedit in timp functionalitatea si valoarea, fac ceea ce spun ca fac, au o reputatie, iar cumparatorii stiu cum sa le personalizeze dupa nevoile si asteptarile lor.

 

Nu cred ca cineva care doreste un Audi A3 personalizat, va solicita producatorului sa-i schimbe, in doar 1 – 2 luni, designul, mecanismele de baza sau tehnologia folosita!! Pentru ca tocmai functionalitatea lui demonstrata in timp, designul unic, mecanismele sale de baza sau tehnologia de inalta clasa, il fac pe un anume cumparator sa-si doreasca Audi A3! Aleg astfel, mai intai, un model standard de marca, un produs “pret-a-porter”, care imi satisface nevoile si dorinta, pe care il personalizez cum imi doresc!

 

Vorbind despre nevoile de crestere a performantei angajatilor prin implicarea lor in procese de invatare, vad lucrurile la fel: caut mai intai programul de instruire, [modelul standard de marca] care si-a demonstrat functionalitatea si valoarea in timp, are un “design al procesului de implementare” care sa ma incante, cuprinde tehnicile pedagogice [mecanismele de baza] indispensabile si incorporeaza o metodologie clara, manuale si instrumente utile [tehnologia de inalta clasa], care sa-mi usureze utilizarea in viata de zi-cu-zi a competentelor exersate.

 

Ce ar insemna personalizarea unui astfel de program “pret-a-porter”, ce include un [model standard] de marca?

 

 

Personalizare [model standard] Audi A3

Personalizare [model standard] Situational Leadership® II

 

 

+ cutie automata

 

 

+ 2 zile suplimentare de curs, fata de agenda standard

 

+ dotare full cu airbag-uri

 

 

+ sesiuni de follow-up obligatorii

 

+ computer de bord

 

 

+ mai mult timp alocat simularilor, insotite de feedback

 

+ sistem de navigatie

 

 

+ asistenta in implementare

 

+ culoare metalizata

 

 

+ timp suplimentar in sala, alocat dezbaterilor

 

Cursul, [modelul standard] de marca, ramane acelasi! Insa “accesoriile optionale” de genul celor mai sus, agreate impreuna cu cel care decide, in functie de nevoile participantilor, transforma – sesiunea intr-una personalizata!

 

Cred ca perspectiva de mai sus are sanse mult mai mari sa se transforme cu adevarat intr-o solutie autentica la nevoile specifice ale companiei si ale participantilor, sa ofere valoare adaugata pentru bugetele investite, sa fie practica si credibila!

 

Capcana in care cad multi dintre cumparatorii de training? Achizitia de programe improvizate (“personalizate”), cu statut de “haute-couture”! Acestea contin insa  “materiale” ieftine si croite in graba pentru fiecare proiect, care nu au la baza un [model standard] de marca, nu au un proces rulat si verificat de invatare care sa sustina functionalitatea pe care o promit! De obicei sunt programe artizanale, incluzand o insiruire de sesiuni si activitati, care promit (nejustificat), dezvoltarea unei game foarte diverse de competente in cadrul aceleiasi sesiuni! Mai mult decat atat, desi sunt “personalizate” – si ca urmare ar trebui sa solicite atat timp, cat si atentie speciale – aceste cursuri se construiesc si se dezvolta foarte repede, si se vand la un pret cu 50% mai mic!

 

In concluzie, pentru cei care vor sa cumpare training de calitate, eu sustin cauza [modelelor de marca] personalizate! In alte cuvinte, produse “Pret-a-Porter”, de la marci de renume si de incredere! Pe de alta parte, prin proiectele si programele personalizate “Haute-Couture” eu le inteleg pe cele construite cu scopul de a imbunatati procesele de business si sa eficientizeze cultura unei companiei – acestea cer insa expertiza inalta, resurse substantiale si dedicare speciala – pe masura promisiunii pe care o fac!

 

Q.E.D.

 

Ce opinie aveti fata de perspectiva din acest articol? Care este preferinta companiei in care lucrati – se investeste in training “pret-a-porter”, “haute-couture” sau exista o alta preferinta?

 

The Leadership Challenge™, ce crede David Pilbeam despre valoarea acestui program

with 3 comments

david11Anul trecut, Human Invest a demarat printr-un workshop, procesul de certificare pentru a obtine dreptul de utilizare a metodologiei si a intrumentelor din programul conceput de Jim Kouzes si Barry Posner, The Leadership Challenge™ (TLC), apartinand companiei John Wiley & Sons, Inc . Cu aceasta ocazie l-am invitat pe un mai vechi prieten de-al nostru, David Pilbeam, sa ne asiste in acest intreg proces de certificare.

 

In timp ce scriam articolul despre valori si leadership cu Marius Persinaru,  am realizat ca programul TLC este azi cum nu se poate mai potrivit si valoarea lui este mai mare ca oricand pentru companiile ce doresc sa profite de criza pentru a se consolida!

 

De aceea va recomand interviul pe care l-am avut cu David, odata cu vizita lui in Romania de anul trecut! Un studiu de caz interesant, prezinta cum s-a implementat la compania Intel acest program.

 

Prin ce se diferentiaza The Leadership Challenge™ (TLC) de alte solutii si programe de leadership?

 

David: Una din principalele trasaturi ale The Leadership Challenge este ca promoveaza conceptul de leadership la toate nivelele. Metoda a fost folosita cu succes in organizatii mici sau mari, in corporatii sau in sectorul non profit. Poate fi folosita intr-un mod versatil: pentru a imbunatati nivelul de leadeship al unui individ, leadershipul unor echipe sau ca o solutie strategica de a genera actiuni de schimbare organizationala in proiectele de proportii mari.

Studiile pe baza carora este dezvoltat programul au fost desfasurate in toata lumea. Desi cercetarea initiala a avut loc in Statele Unite, astazi putem spune ca este un model cu adevarat international. TLC se raporteaza la o baza de cercetare de aproximativ 3 milioane de utilizatori, iar observatiile pe care se bazeaza sunt foarte pragmatice, ceea ce ajuta programul sa fie aplicat cu usurinta la locul de munca.

 

Povesteste-ne un proiect de implementare al The Leadership Challenge pe care l-ai condus recent.

 

David: Am lucrat de curand la un proiect de schimbare organizationala pentru o companie medie ce ofera servicii financiare, in care am folosit TLC ca pe o metoda de initiere a schimbarii. Avand ca obiectiv sa ofere servicii din ce in ce mai profesioniste, compania a descoperit ca devenise supra dependenta de sisteme si procese, si dezvoltase o reputatie de a fi birocratica si dificila atat in cadrul angajatilor, cat si al clientilor si furnizorilor. Noul CEO a inceput sa lucreze la echilibrarea sistemelor cu resursele umane din organizatie, considerand ca principala problema cu care se confruntau era un exces de control si o lipsa de leadership.

 

O parte critica din transformarea structurilor si sistemelor existente pentru a genera rezultate si pentru a lua deciziile de business mai rapid, a fost crearea unui simt al propriei raspunderi si autonomii in departamente si regiuni. Echipa Executiva in special a avut nevoie sa invete sa aiba incredere in managerii din straturile mijlocii si sa le ofere o anumita independenta decizionala. Era nevoie de o noua perspectiva asupra leadershipului: ca practica mai mult, mai putin ca pozitie formala. In urma unei serii de workshop-uri sub umbrela metodologiei The Leadership Challenge la care au participat 150 din managerii din pozitiile de top am facut o evaluare a impactului programului. Analiza a raportat schimbari semnificative in cultura companiei, ce au condus la o rata de retentie mai buna, o inclinatie sporita catre invatare si dezvoltare personala, un proces mai eficient de luare a deciziilor si feedback, un ritm mai rapid de lucru si claritate asupra viitorului.

 

In ce fel crezi ca este util programul managerilor din Romania?

 

David: The Leadership Challenge se refera la modul in care managerii pot sa ii ajute pe cei din jur sa isi doreasca sa realizeze rezultate peste asteptari. Este un instrument prin care liderii invata sa transforme valorile in actiuni si viziunea in realitate, obstacolele in oportunitati, subordonatii in membri ai unei echipe performante, si riscurile in recompense. Managerii romani, pusi in fata unui nivel din ce in ce mai crescut de complexitate in munca lor, au de castigat din claritatea oferita de acest instrument si vor fi mai increzatori ca pot atinge rezultate superioare!

 

Tu insuti ai experienta de antreprenor! Ce beneficii au companiile mici si mijlocii din implementarea TLC?

 

David: Cu siguranta, in cele din urma este vorba de rezultatul final. Intr-un IMM nu ai cum sa te ascunzi, managerii sunt sub o presiune constanta de a livra rezultate. Daca se concentreaza exclusiv pe sistemele si procesele din companie managerul risca sa piarda angajamentul oamenilor sai si fara acesta rezultatele vor scadea.

Cercetarile arata ca subordonatii care lucreaza cu manageri care aplica Cele 5 Practici din TLC au un nivel crescut de satisfactie fata de actiunile si strategiile superiorilor lor si ca dau dovada de mai mult angajament, energie, influenta si putere. In alte cuvinte, cu cat managerii folosesc mai mult Cele 5 Practici, cu atat mai mult au o influenta pozitiva asupra celor din jur si asupra organizatiei, indiferent de marimea acesteia. .

Written by Viorel Panaite

Aprilie 5, 2009 at 6:33 pm

Publicat în Human Invest

Tagged with ,